AUTOBIOGRAFIE

Eu Victor Răzmeriţă m-am născut în anul 1970 într-o zi de marţ 15 septembrie în satul Găuzeni raionul Rezina Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Am copilărit în sat şi la şapte ani am fost dat la Şcoala Medie Moldovenească din satul Găuzeni, de acuma raionul Şoldăneşti unde am învăţat totul în limba moldovenească, adică schimonosită şi cu litere ruseşti. Am învăţat până am terminat 8 clase şi în anul 1985 10 iunie mi-am luat Adeverinţa de absolvire a şcolii de opt ani A N-607183 din satul Găuzeni raionul Cernenco (acelaşi orăşel numai că a lucrat în el Cernenco şi când a ajuns în fruntea Partidului Comunist Sovietic i-au schimbat denumirea.) cu o purtare exemplară. În clasa a 4-a anul 1981 am fost primit în rândurile pionerilor, iar în anul 1984 în clasa a 7-a în rândurile comsomolului.

Am plecat la Şcoala Profesională Tehnică N-2 din satul Cuhureştii de Sus raionul Camenca alături de raionul Şoldăneşti şi am depus documentele unde am fost înmatriculat la 1 septembrie 1985.

În ŞMPT-2 am învăţat trei ani mai mult în rusă, adică toate denumirile le spuneam în rusă iar restul vorbirii în moldovenească. Era un sistem satanic de îndobitocire a limbii române şi a noastră a cursanţilor, această şcoală ca toate din ţară pe atunci. Ne învăţa cum să lucrăm dar fără să gândim fiindcă pentru noi gândea (vehiculau anecdote că gândesc caii pentru noi),,iubitul” Partid Comunist al Uniunii Sovietice, iar noi trebuia să spunem că pentru cauza Partidului Comunist suntem întotdeauna gata şi atât.

Am absolvit Şcoala Profesională Tehnică cu DIPLOMĂ B N.145653. Precum că Victor Răzmeriţă Pantelimon la 1 septembrie 1985 a intrat la Ş.P.T N-2 din Cuhureşti şi la 25 iunie 1988 am terminat cursul complet al şcolii cu profesia Mecanizator al fermelor de vite şi calificarea de electrician. Şi cu permis de tractorist-maşinist de clasa III, VR N-315299 * şi dreptul de a lucra pe tractoare mari cu şenile. De mic copil mă duceam cu un frate de-al bunelului fântânarul şi ciobanul satului Moş Terinte cu oile. Un om foarte credincios care mi-a insuflat şi mie credinţa în Dumnezeu, măcar că râdeam de el ca de ultimul prost fiindcă la şcoală învăţam ateismul.

După clasa a treia munceam toată familia la tutun în colhozul din sat ,,Cepaiev” de dimineaţă până seara de nu reuşeam să-mi fac măcar lecţiile date pe acasă. Munca dobitocească şi neputinţa de a face carte m-a făcut să fug din sat după opt clase terminate. După un an de învăţătură în vacanţa de vară a anului 1986 am lucrat ca ajutor de tractorist. După al doilea an am lucrat vara ca electrician practicant, iar după ce am absolvit am lucrat electrician până am fost recrutat. Pe data de 17 noiembrie 1988 am fost înrolat în armată.

Din satul Găuzeni dimineaţă trei recruţi am fost duşi la Comisariatul militar din Cernenco, apoi în punctul de recruţi din Chişinău. Până seara târziu am stat în picioare în Punctul de recruţi când am fost ,,cumpăraţi” de marinari şi apoi băgaţi în cazarmă, iar la miezul nopţii încărcaţi în vagoane şi am fost duşi în oraşul Kaleningrad. Acolo am trecut toată comisia medicală militară şi pe 20 noiembrie 1988 mi s-a dat gradul de marinar cu termen de trei ani de serviciu militar, apoi iarăşi cumpărat de alţii şi luat în Bielorusia oraşul Pinsc în detaşamentul militar de cursuri intense de I rang în numele amiralului Uşacov.

După ce a stors tot ce putea din noi timp de 5,5 luni, cu Atestat Nr PŢ 49317 cu note bune şi disciplină exemplară, profesia de motorist, cărticică de scufundător tot cu note bune după multe examene pe data de 22 aprilie 1989 am terminat cursurile militare intense. Iarăşi la miezul nopţii am fost scoşi din unitate şi despărţiţi pentru totdeauna de prieteni de cataramă din toată Uniunea Sovietică de acuma cu care am învăţat şi urcati în vagoane.

Pe drum prin oraşe tot coboram după cum am fost grupaţi şi strigaţi pe prenume după listă. Grupa noastră de vreo treizeci de marinari am coborât în oraşul Talin Estonia şi o parte au rămas acolo iar restul vreo 16 marinari printre care toţi au învăţat să-şi facă serviciul pe submarine numai eu pe Corabie Mare pentru Desant care lua la bort 50 de tancuri şi câteva mii de persoane de infanterie marină, am fost aduşi în oraşul Riga Letonia.

Aşa am ajuns pe data de 26 aprilie 1989 să-mi fac serviciul militar mai departe în unitatea Statului Major pe corabia vedetă amiral ,,OKEAN” Nr.1105 dar în funcţie de dublor al motoristului superior pe corabia Nr.1104 a Şefului Statului Major numită neoficial ,,Malâş” puştiul, eram un singur echipaj pe ambele. De toţi neoficial eram numit piciul sau micul moldovean de pe puşti.

Pe 26 mai 1989 am fost numit în funcţie motorist electrician superior pe nava Nr.1104 cu grad de matroz.

Pe data de 7 iulie 1989 mi s-a dat calificarea de maestru de clasa 3. Pe data de 13 -12-1989 m-au avansat în grad de matroz superior.

Pe data de 15 martie 1990 am fost trecut în maestru de clasa 2-a.

Iar pe 27 septembrie 1990 avansat la gradul de cartnic de categoria II.

Pe data de 25 decembrie 1990 m-au calificat ca maestru de clasa întâi.

Pe data de 26 iulie1991 am fost trecut comandantul grupului profesional de motorişti pe corabia vedetă Nr. 1105 OKEAN.

Iar pe data de 29 iulie 1991 m-au ridicat la gradul de cartnic de categoria I. Aşa am fost trecut în rezervă pe data de 11 noiembrie 1991 şi m-am întors la vatră de acuma în Republica Moldova. Peste tot era de acuma scris în limba română.

Am fost şomer doi ani şi abia pe data de 18-10-1993 am intrat la servici ca electrician în colhozul ,,Cepaev” din satul de baştină Găuzeni de acuma raionul Şoldăneşti şi am lucrat până în 10-12-1994 când m-am eliberat şi m-am transferat la Chişinău ca lăcătuş, electrician în atelierele experimentale-instructive ale Universităţii de Stat din Moldova.

Concomitent în anul 1999 am depus documentele şi am fost înmatriculat la Universitatea de Stat din din Moldova profilul Filologie cu frecvenţă redusă. Am absolvit facultatea în 2006 cu titlul de Licenţiat profilul Filologie specialitatea Limba şi Literatura Română. DIPLOMĂ Nr. 0109623

Am continuat să lucrez mai departe în atelierele experimentale până pe data de 10-02-2006 când m-am transferat în funcţie de inginer categoria I Catedra Biologie Umană şi Animală unde activez până în prezent. După mult chin infernal pe data de 17 februarie 2009 am scos cartea mea din cutie Moda lui Skaraoţki editată la Chişinău: Fundaţia ,,Draghiştea” iar în luna mai a doua carte ,,Cătuşele mancurtizării” , Editura Nico” din Târgu-Mureş. Pe data de 20 mai în incinta Bibliotecii de Arte din Chişinău am făcut lansare ,,Modei lui Skaraoţki” cu o zi înainte a venit pe poştă şi o cărţuluie ,,Cătuşele mancurtizării” aşa că le-am avut pe ambele, iar pe data de 20 august 2009 am făcut lansare în Târgu-Mureş a cărţii „Cătuşele mancurtizării” la Biblioteca Judeţeană. Am publicat în ziarul ,,Cuvântul liber” din Târgu-Mureş câteva articole.